Din păcate, nu există o monografie a localității, însă se pare că această zonă a fost locuită încă din preistorie (neolitic si eneolitic), după ce în zonă au fost descoperite numeroase topoare din piatră șlefuită. Perioada etnogenezei poporului român este și ea prezentă aici găsindu-se numeroase urme ceramice în principal de influență slavă. Se pare ca localitatea este atestată documentar în sec XVII-lea. În perioada medievală populația de pe raza comunei avea ca ocupații principale agricultura, creșterea animalelor, pescuitul și comerțul. Localitatea a fost și un punct de tranzit pentru ciobanii ce treceau cu oile pe aici, precum și pentru negustorii ce foloseau vechiul drum al Oltului (de origine romană) spre a ajunge la Sibiu. Ca dovadă că localitatea a fost o zonă de tranzit este toponimia locală, gen: La Han; Sub Han; etc. Este plauzibilă și ideea cum că localnicii au folosit cursul râului Olt, pentru transport-plutărit, ca și cei din localitatea Olanu situată mai în amonte, ce era vestită în acest sens. Dacă locuitorii satelor Dienci, Vlângărești și Valea lui Alb erau țărani liberi, cei din satul Vulturești se pare că erau iobagi/țărani dependenți. Denumirea satului Vlângărești se pare ca are origini "grecești" de la un boier fanariot Vlangoryos(?) care avea ca moșie zona comunele Vulturești și Dobroteasa.